Articole

A vorbi despre calitatea laptelui, înseamnă a vorbi despre proprietățile nutritive, fizico-chimice, igienico-sanitare și organoleptice ale laptelui. Calitatea laptelui și a lactatelor rămâne o problemă care, deși extrem de importantă, este minimalizată în practică, atunci când nu s-au identificat mijloacele eficiente care să o rezolve
Spre deosebire de covârșitoarea majoritate a testelor care au ca obiect laptele muls și supus procesării, lucrarea de față are în vedere testarea calității laptelui care încă nu a fost muls

La porumbeii adulți înregistrăm mortalitate scăzută, dar morbiditate ridicată, iar exemplarele cu artrită cronică rămân cu sechele și își pierd capacitatea de zbor sau de deplasare. La pui atât rata de morbiditate cât și de mortalitate sunt ridicate. Sursele de infecție sunt porumbeii bolnavi și purtători, dar și alte păsări sau mamifere care elimină germeni și infectează apa, furajele. În mediul înconjurător bacteriile rezistă luni de zile.
O sursă majoră de infecție constituie porumbeii guțani

această perioadă femela este supusă unor modificări fiziologice care pot determina supresia mecanismelor de apărare celulară și umorală ale gazdei crescând susceptibilitatea la infecțiile uterine și ale glandei mamare. Dintre factorii care pot influența gradul de imunosupresie la fătare, pot fi amintite: modificările de nutriție, creșterea nivelului de cortizol (inclusiv cel fetal) și fluctuațiile hormonilor sexuali. Relaxarea vulvei și dilatarea cervixului în timpul parturiției și după aceasta, permite accesul bacteriilor în uter, cauzând infecții în procent

Pentru a obține rezultatele scontate, este necesar ca acțiunea terapeutică să fie precedată de un diagnostic parazitologic corect, atât când este vorba de un singur animal cât și atunci când avem de a face cu o turmă (cireadă) sau fermă. Pentru a putea pune un diagnostic corect este nevoie să ținem cont de datele epidemiologice, datele clinice, examenele de laborator și eventual, de necropsiile care se fac după moartea sau sacrificarea animalelor.

Datorită cererii tot mai crescute în medicina veterinară din prezent, precum şi prin prisma evoluţiei anumitor patologii din medicina veterinară, hemotransfuzia ocupă un loc important în terapia curentă, în special în cazul anemiilor la câine. Acest articol prezintă un aspect practic al transfuziei privind standardele actuale, majoritatea dintre acestea fiind bazate pe practicile curente din medicina veterinară şi din medicina umană. Transfuzia este definită ca terapia intravenoasă cu sânge integral sau cu produse din sânge.

Ciugulirea penajului poate afecta oricare regiune corporală, predominant penajul cozii, a aripilor (remigele și rectricele), dar și regiunea lombosacrală. Canibalismul este, de fapt, o formă extremă a ciugulirii care nu se limitează numai la lezarea și deteriorarea penajului ci interesează inclusiv învelișul cutanat și țesuturile subiacente. Au fost semnalate cazuri în care rănile au apărut pe degete sau pe cloacă. Degetele afectate de râia cnemidocoptică sunt mai predispuse. Nu de puține ori, după atacuri repetate

Broaştele ţestoase au devenit animale de companie preferate de adulţi sau copii, în special datorită conformaţiei ciudate şi aspectului deosebit faţă de alte specii de animale de companie. Aceste specii sunt încadrate taxonomic în Clasa Reptilia, Subclasa Anapsida, Ordinul Testudines. Acest ordin este divizat în mai multe familii şi genuri care includ numeroase specii de broaşte ţestoase terestre sau acvatice, specii în extincţie sau încă prezente în mediul natural, majoritatea fiind adevărate fosile vii

BRC este definită în mod clasic ca azotemia renală cronică sau leziunea renală cronică non-azotemică (prin urmare, cu izostenurie, care determină modificări structurale și/sau funcționale, deci stadiul 1 din stadializarea IRIS – „International Renal Interest Society“) prezentă pentru cel puțin 3 luni. Cu toate acestea, așa cum va fi detaliat, vom discuta despre modul în care noii biomarkeri ne ajută să diagnosticăm BRC mai precoce. Există multiple cauze ale BRC, dar rezultatul este că apare o deteriorare

Virusul pestei porcine clasice aparține genului Pestivirus din familia Flavivirdae, este un virus ARN monocatenar, de dimen- siuni mici (40-60nm), formă sferică și prezintă capsidă. Posibilitatea de recombinare între tulpinile sale este foarte mare. Epidemiologie Este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu importanță la nivel mondial. Populațiile de porci din SUA, Australia, Nou Zeelandă și din majoritatea țărilor UE sunt declarate indemne. PPC a rămas endemică în Africa și Asia. Calea principală de transmitere este cea

Dermatita atopică canină (DAC) a fost definită ca o afecţiune cutanată alergică inflamatorie și pruriginoasă cu predispoziţie genetică şi trăsături clinice caracteristice. Cel mai frecvent aceasta este asociată cu anticorpi IgE faţă de aeroalergeni.Deși această definiție cuprinde multe aspecte ale patogenezei și ale aspectelor clinice ale afecțiunii, este important să ne reamintim că această boală nu prezintă semne clinice patognomonice care să permită punerea unui diagnostic definitiv la interviul inițial cu proprietarul și la examenul clinic